Cele mai bune coloane sonore din anime TV, clasate

De la jazz-ul de tip big-band până la cântatul în gât peste coarde, partiturile anime TV sunt extrem de diverse – și fac o mulțime de eforturi pentru a da tonul, a construi lumi și a grava personajele în memorie. Mai jos este o numărătoare inversă a anime-urilor TV remarcabile, a căror muzică este la fel de integrală ca animația și povestea, evidențiind compozitorii, stilurile, instrumentația și lansările notabile care au modelat modul în care sunetul acestor emisiuni.

‘Paranoia Agent’ (2004)

Madhouse

Compozitorul Susumu Hirasawa a construit partitura în jurul unor percuții vocale stratificate, texturi sintetice, percuții stratificate, texturi sintetice. peisaj sonor care oglindește realitățile schimbătoare ale seriei. Abordarea sa prezintă celule melodice recurente care reapar cu armonii modificate pentru a semnala schimbări de perspectivă. Coloana sonoră pune accentul pe secvențierea algoritmică și formanții vocali mai degrabă decât pe orchestrația tradițională. Lansările oficiale includ albume care colectează muzica de fundal alături de editările de deschidere și de sfârșit.

„The Tatami Galaxy” (2010)

‘Trigung)’ (h12998) src=”https://image.tmdb.org/t/p/original/hethsQZwgtLG0Vux9H7UtMVfQ2n.jpg”>Madhouse

Muzica lui Tsunami Umetani combină chitara electrică, armonică și tobe cu coarde rare, pentru un ton de frontieră de praf. Lickurile de blues occidental alternează cu pad-uri atmosferice pentru a încadra perioade liniștite de călătorie și distanțele. Accentele de percuție – aplaudări, lovituri pe margine și rulouri de tom – marchează ritmurile shootout-urilor fără a aglomera amestecul. Partitura apare în mai multe volume OST, care includ și editări TV ale deschiderii și ale finalului.

‘Naruto Shippūden’ (2007–2017)

înregistrări de interpretare în repertoriu clasic cu partitura originală a lui Masaru Yokoyama. Indiciile orchestrale folosesc voci transparente de coarde și harpă pentru a face legătura între scenele de concert și viața de zi cu zi. Arcurile de caractere sunt subliniate de variații de motive care se deplasează între solo-urile de pian și texturile ansamblului complet. Lansările de coloană sonoră includ atât BGM, cât și reprize de performanță selectate utilizate pe ecran.

‘Berserk’ (1997–1998)

Susumu electronice minimaliste, scrise de bass
pad-uri de cor și percuție eșantionată-stabilește o stare de spirit medieval-industrială. Scurte fragmente motivice revin cu timbre modificate pentru a urmări schimbările de fidelitate. Producția folosește reverb, vocoder și arpegiatoare pentru a juxtapune setările de curte cu imaginile câmpului de luptă. OST-urile oficiale prezintă scorul de fundal alături de editările TV ale temelor.

‘Neon Genesis Evangelion’ (1995–1996)

Score-ul SajirōXuIbIHO3tt.jpg juxtapune coarde în stil baroc, repere de bandă mare și scriere orchestrală dramatică pentru a reflecta variațiile tonale abrupte. Progresiile armonice recurente marchează ieșirile EVA, în timp ce pistele diegetice se ocupă de viața școlară de zi cu zi. Biblioteca muzicală include aranjamente corale și suite de concert pregătite din materialul seriei. Mai multe versiuni de coloane sonore compilează BGM, selecții simfonice și variații utilizate în cadrul episoadelor.

‘Samurai Champloo’ (2004–2005)

Kenji Kawai marchează serialul cu percuție stratificată, sintetizatoare analogice și grupuri corale care se umflă odată cu scala de putere a protagonistului. Numele cue urmărește motivul procentual, iar aranjamentele extind temele cu chitară și alamă în momentele de vârf. Mixul pune accent pe imaginile stereo pentru efecte psihice folosind panouri panouri și întârzieri cu porți. OST-urile oficiale includ versiuni extinse și suite de utilizare a evenimentelor.

„Jujutsu Kaisen” (2020–2023)

Y’Production.jpg”GASl>Iguki Iguki. Partitura prezintă ostinato-uri energice de coarde, ritmuri bazate pe capcană și hit-uri de alamă care urmăresc impulsul raliului. Motivele pentru fiecare instrument de schimb de echipă-chitare, sintetizatoare sau corale de alamă-pentru a evidenția stilurile de joc. Secvențele de antrenament folosesc percuție mai ușoară și bătăi din palme, în timp ce punctele de potrivire adaugă cor și tomuri. Seria OST cuprinde mai multe volume aliniate cu sezoanele și arcuri de turnee naționale.

‘Code Geass: Lelouch of the Rebellion’ (2006–2008)

Kotaro Nakagawa și Hitomi Kuroishi combină scrierea simfonică, percuția etnică și vocalizarea pentru a sprijini tacticile mecanice și intrigile de curte. Laitmotivele pentru facțiuni revin în moduri modificate pentru a semnala puncte de cotitură. Pianul și cvartetele de coarde oferă indicii intime de caracter între piese de set. Coloanele sonore includ suite orchestrale și melodii vocale produse cu același material tematic.

‘Demon Slayer: Kimetsu no Yaiba’ (2019–2024)

“Toshi-shi-shi”(2005–2014)

Producție repere reținute, cu suspans înainte, cu coarde joase, timpani și grupuri disonante de suflat. Fragmentele de temă pentru distribuția principală revin cu ușoare schimbări ritmice pentru a reflecta progresul investigației. Cifrele rare de pian punctează revelațiile și dilemele morale. Albumele cu coloană sonoră adună suite BGM secvențiate pentru a urma traiectoria continentală a poveștii.

‘Cowboy Bebop’ (1998–1999)

Kanno și The Seatbelts oferă o partitură care acoperă genurile – hard-swing jazz, blues, bossa nova și ambient – înregistrată cu secțiuni live de alamă și ritm. Arhitectura cue reflectă genurile de episoade, de la caper grooves la balade melancolice. Piesele emblematice folosesc voci de corn strânse, bass și solo-uri de tobe pentru a propulsa acțiunea. Mai multe OST-uri compilează sesiuni, editări TV și versiuni extinse înregistrate pentru serial.

‘Vinland Saga’ (2019–2023)

Muzica lui Yutaka Yamada îmbină culorile populare scandinave — tagelharpa, tobe cu cadru și cântatul în gât — cu orchestră hibridă și sintetizator. Tripleții de percuție și dronele cu coarde joase stau la baza bătăliilor de formă lungă și călătoriilor pe mare. Motivele personajelor reapar ca suite de construcție lentă cu straturi vocale pentru decizii esențiale. Coloanele sonore oficiale includ albume specifice sezonului și suite aranjate live.

‘Steins;Gate’ (2011–2015)

‘Hunter x Hunter’ (2011–2014)

Hunter x Hunter” Scrierea orchestrală prezintă alamă vii, coarde agile și percuție etnică adaptate la decorul fiecărui arc. Scorul mapează familii de motive distincte către protagoniști, antagoniști și sisteme Nen. Sintezatoarele ambientale și vocalizarea sunt stratificate pentru mediile himere și temnițe. Lansările oficiale adună BGM grupate în arc și înregistrări noi pentru albume de compilație.

‘Attack on Titan’ (2013–2023)

pukiro.jpg Partitura lui Sawano este definită de cârlige corale, voce cu text german, chitare grele și orchestrație hibridă. Celulele ritmice și ostinato-urile cresc prin adăugarea de cor, truse de tobe și bas de sinteză pentru semnale de luptă. Piesele de semnătură folosesc alamă și șiruri de apel și răspuns pentru a marca schimbările tactice. Multi-disc OST stabilește sesiuni de înregistrare a documentelor, versiuni vocale și suite de formă lungă.

‘Fullmetal Alchemist: Brotherhood’ (2009–2010)

Akira Senju compune o partitură simfonică cu laitmotive clare pentru frați, alchimiști de stat și antagoniști, extinzându-se la cor complet pentru secvențe climatice. Solo-urile de suflat și arpegiile de harpă colorează scenele domestice mai liniștite, în timp ce alamele și coardele joase încadrează setările militare. Lansările coloanei sonore includ colecții cuprinzătoare BGM și aranjamente pentru pian derivate din teme cheie. Mixarea accentuează profunzimea și căldura, păstrând dialogul inteligibil în timpul acțiunii.

Distribuiți-vă coloanele sonore TV-anime preferate – și melodiile specifice pe care le repetați în continuare – în comentarii!