Înapoi la bolți: „The Slayers” Review

în timp ce anime-ul adaugă cu siguranță mai multe lucruri, inclusiv materiale de gag de comedie, toate episoadele continuă să avanseze complotul. Astfel, nimic nu se simte ca și cum ar marca timp pentru a elimina episoade. Unele dintre gaguri sunt preluate din roman, inclusiv dispozitivul de glumă/complot al Linei care își pierde puterile din cauza „perioadei respective a lunii”. Am văzut unii oameni care își aruncă mâinile peste asta, lipsind complet punctul de ce este acolo. Kanzaka-Sensei avea nevoie de o modalitate de a-l face pe Op Lina neputincios, capturat și într-un mod rău.

există un lucru pe care mi-aș dori să-l pot schimba în privința primului arc, dincolo de dezvăluirea barierei Mazoku. Mi-aș dori să ni se arate Lina găsind paginile Bibliei Claire care au determinat-o să creeze vraja sclavilor Giga și să arate cât de periculos este. În schimb, adaptarea anime-ului o aruncă pe noi. Further, the way things are written, it makes it seem that Giga Slave must be used to enchant a weapon, when in fact that’s not the case.

Journey to Sairaag

Episodes 11 through 17 of The Slayers center on Lina and Gourry getting herded to the city of Sairaag after initially coming to Saillune (Seyruun). În timp ce seria romană îi are pe Gourry și Lina în Atlas City, destinația inițială a Linei, anime-ul decide să evite acest lucru. În schimb, scriitorii anime au vrut să aducă imediat personajele Amelia și prințul Phil. Dacă romanele ar fi fost adaptate fidel, cele două nu ar fi debutat până la a doua serie.

Din păcate, acest „arc” este foarte slab și aproape toate lucrurile originale anime. Este o rușine și pentru că există unele nestemate în ceea ce privește poveștile. Deși scriitorii încearcă să ofere o explicație pentru că conducătorul lui Saillune ar fi singur cu fratele său mai mic Randy, nu are sens. Randy vrea să prindă tronul, dar are nevoie de o schemă complicată pentru a face acest lucru în timp ce sunt pe drum. Acest lucru este astfel încât să poată fi introduse gag-uri de comedie.

Când Zangulus (anime original personaj) și Vrumugun apar, inițial sunt o amenințare credibilă. Cu toate acestea, deoarece complotul cere ca cei doi să supraviețuiască, devin o glumă. Crezusem de mult că doar Slayers încearcă a transformat sclavul dragonului într-o glumă. Am greșit, întrucât episodul 14 l-a ucis pe Lina Vrumugun cu Dragon Slave, dar Zangulus este aruncat pe kilometri de vraja. Ugh. 😑

Dacă timpul irosit și scrierea gag-urilor ar fi fost prioritățile, povești precum episodul 15 ar fi putut fi mai interesante. Conceptul de vrăjitoare malefică, obligându-i pe tineri bogați să se căsătorească cu diversele ei fiice să preia controlul averii bărbaților a fost interesant pentru mine. Dar, din păcate, povestea interesantă este stricată de gaguri, precum și de Zangulus și Vrumugun care se prezintă pentru a menține Herding Lina și Gourry la Sairaag.

Copy-Rezo

episoade 18 până la 26 dintre The Slayers sunt copia-Rezo Arc. Aici, scriitorii de anime sări peste cel de-al doilea roman pentru a lua elemente din romanele a 3-a și a 5-a pentru o poveste hibridă. De când cel de-al treilea roman se ocupă de Copy-Rezo, acel roman are cea mai puternică influență asupra poveștii anime. În timp ce acest arc de poveste este cu siguranță mai puternic decât cel anterior, acesta suferă de gaguri care au prioritate asupra poveștii. Scriitorii recunosc chiar acest lucru până la sfârșitul arcului.

Un lucru pe care l-ar fi beneficiat această poveste este să arate mai mult din Eris care lucrează cu Rezo. Obținem un montaj care arată bucăți din asta. Din păcate, nu ni se arată crearea lui Copy-Rezo și nici experimentele oribile pe care cei doi le-au făcut pe clonă. Anime-ul nu explică de ce Copy-Rezo are brusc guri în fiecare mână. Romanul afirmă că Copy-Rezo a fost contopit cu un Mazoku chemat pentru a deveni o himeră. Legarea acestor experimente de ceea ce a făcut Rezo cu Zelgadiss ar fi fost minunat.

Un alt articol pierdut este elementul Shabranigdu. Povestea anime-ului l-a consultat pe Lina cu un mage care experimentează cu creații de copii și altele. Aflăm că copia ar avea tot ce a avut sursa în ceea ce privește puterea și altele. Anime-ul implică faptul că Copy-Rezo-ul are Shabranigdu sigilat în ochi (și el ar trebui, deși în romane, nu). Cu toate acestea, nimic nu vine în acest sens și clona are doar ochi ciudate.

În ceea ce privește Eris, anime-ul ar fi trebuit să aibă numele Zelgadiss Drop Erisiel pentru a explica mai bine cum Lina a ajuns să realizeze cine a fost Eris. Asta ar fi făcut pentru o poveste mai strânsă. De asemenea, în loc să schimbe natura lui Zanaffar, scriitorii anime ar fi trebuit să scrie că aceasta este puterea lui Zanaffar.

Probleme de traducere

plângerea mea principală cu traducerea/adaptarea este că nu folosesc termenul Mazoku. În schimb, optează pentru „Monster Race” sau „Monster”. Cu toate acestea, acest lucru devine confuz atunci când aveți de-a face cu monștri reali care nu sunt Mazoku.

Al doilea este eliminarea onorificelor japoneze. O mare parte a timpului, traducătorul/adaptorul le ignoră. În timp ce această problemă va deveni mai severă în Slayers Next , unde se remarcă traducerea forțată a Honorifics este în modul în care Sylphiel se adresează Gourry. Din cauza eroicilor lui Gourry înainte de evenimentele din The Slayers , Gourry este un erou în ochii lui Sylphiel. Întrucât oamenii religioși din franciză sunt utilizatori de onoare japonezi oficiali, ea se adresează lui Gourry drept „Gourry-sama” pentru a-și arăta respectul.

Din păcate, pentru că Sylphiel este, de asemenea, interesat romantic de Gourry, traducătorul/adaptorul a decis să schimbe acest lucru în „Gourry, Darling”. Cu toate acestea, în scenele în care „Gourry, Darling” nu funcționează ca o „localizare”, ignorarea-Sama Honorific este aparent o decizie de adaptare perfect acceptabilă. 🙄

Celălalt element de adaptare cringe (despre care unii oameni cred că este orgasmic genial) este modul în care este tratat cuvântul japonez „doramata” alcătuit. Este un punct pe „Nekomata”-„Neko Mo Mataide Tooru”. Asta înseamnă că o pisică găsește ceva atât de groaznic, încât ar trece în mod intenționat peste ea pentru a o evita. Doramata înlocuiește „Neko” (Cat) cu Dragon. Adaptorul a decis că o prescurtare japoneză inventată trebuie să devină un acronim. Astfel, obținem „Dragon Spooker”, ceea ce are sens zero. De ce? Deoarece „Dragonii trec din revulsie clară” nu este „spooker”.

Deoarece „Doramata” este un cuvânt inventat, aș fi inventat „dragit”. În acest fel, ar însemna că un dragon găsește ceva atât de neplăcut, încât ar trece peste el. Dar asta sunt doar eu.

Gânduri finale și concluzii

Permiteți-mi să-mi încheie recenzia despre The Slayers cu câteva gânduri finale.

pentru mine, versiunea audio japoneză este mai bună decât Dubul englez. Într-adevăr, când am urmărit dublul englez cu ani în urmă, a fost bine. Când m-am retras cu japonezii, am devenit imediat un fan al lui Hayashibara Megumi. Ea este Lina Inverse, iar munca ei aici este uimitoare, pe lângă cântarea melodiilor tematice. Din păcate, The Slayers nu este tipărit în toate formele de suport fizic. (Nu văd că Crunchyroll se deranjează să-l reia, pentru că nu le pasă de anime.) Ca atare, dacă puteți obține o copie pe media fizică, subtitrările (și DUB-ul englez) va fi din vechea versiune Media Park Media de la Software Sculptor. (Aceasta include versiunile de distracție.)

În cele din urmă, The Slayers are mai mult un element kiddie decât mi-am amintit. Mai mult, deși are o mulțime de gaguri pline de umor, uneori povestea este sacrificată pentru gag, ceea ce este nefericit. Cu toate acestea, după toți acești ani, încă consider că seria este una distractivă și plăcută de urmărit. Dacă există o opțiune în acest sens, aș face upgrade la Blu-ray.

Puteți sări până la capăt și să lăsați un răspuns. Pingingul nu este în prezent permis.